Rector: 1948-1953 – Conservatorul de Stat
Născut pe 18 octombrie, 1912 în orașul Krivîi Rih din Ucraina. Și-a început studiile muzicale la Dnepropetrovsk, continuându-le la Colegiul de Muzică din Leningrad sub îndrumarea cunoscutului profesor Pavel Serebryakov și la Conservatorul din Leningrad în clasa reputatului pianist și pedagog Leonid Nikolaev. După finalizarea studiilor își începe cariera solistică în cadrul Societății Filarmonice din Leningrad, iar în 1937 este invitat în calitate de profesor la Conservatorul din Tașkent (Uzbekistan), devenind în 1942 conferențiar al catedrei Pian special.
În 1947 a fost numit director adjunct al Conservatorului din Kaunas (Lituania), iar în iunie 1948 – transferat în fruntea Conservatorului de Stat din Chișinău. Noul director a depus multe eforturi pentru dezvoltarea continuă a procesului educațional și intensificarea activității științifice în cadrul Conservatorului, continuându-și cariera de interpret pianist. Maniera sa interpretativă se deosebea print noblețea și frumusețea sunetului, prin disciplina ritmică și stilistica impecabilă, prin respectul față de intenția autorului, prin expresivitatea melodiei și pedalizarea subtilă, demonstrând o cultură muzicală elevată și un înalt nivel profesional.
În anul 1949 obține Ordinul Insigna de Onoare. Însă lupta cu „dușmanii poporului” și rudele acestora reînnoită în acei ani nu îl ocolește. Din acest motiv demersul Consiliului Științific al Conservatorului de a-i conferi lui A. Sokovnin titlul de profesor rămâne nesatisfăcută (va obține acest titlu abia după 30 de ani!), iar funcția de director este schimbată cu alta mai modestă – șef al catedrei Pian special. Probabil doar moartea „celui mai mare prieten al tuturor muzicienilor” – I. Stalin îl salvează de alte sancțiuni, posibil mult mai drastice. În perioada anilor 1954-1959 a fost solistul Radioului din Chișinău, lăsând în fonduri numeroase imprimări ale creațiilor pentru pian semnate de compozitorii din Republica Moldova. În anul 1972 a obținut titlul de Lucrător Emerit în domeniul Culturii, iar în 1977 a devenit profesor universitar.
Timp de 45 de ani A. Socovnin activează în cadrul Conservatorului de Stat din Chișinău (ulterior – Institutul de Stat al Artelor și mai târziu Academia de Muzică G.Musicescu) fiind unul dintre fondatorii școlii pianistice moldovenești și având un impact greu de supraestimat asupra dezvoltării culturii muzicale din țara noastră. A educat o pleiadă strălucită de discipoli, mulți dintre care au devenit la rândul lor profesori ai unor instituții celebre și interpreți cu renume. Printre absolvenții clasei lui A. Socovnin au fost Artur Aksenov – laureat al multor concursuri internaționale, profesor la Levine Music School (Washington, DC, SUA); Alexander Bonduryansky – Artist al Poporului din Federația Rusă, profesor al Conservatorului P.I.Ceaikovski din Moscova; Serghei Covalenco – Artist Emerit al Republicii Moldova, profesor universitar; Tsita Rosenthal – laureată a concursurilor internaționale, profesor asociat al KGC (Germania); Izolda Milyutina – muzicolog, doctor în studiul artelor (Israel); Ola Kiun – laureată a concursului internațional G.Enescu, profesoară la Școala Superioară de Muzică din Curitiba (Brazili); L. Oxinoit, V. Govorov, E. Reșetnicenco, I. Stolear, I. Panurina, I. Lunchevici, G. Peremitin ș.a. A muncit până în ultima clipă a vieții lăsând neterminată lecția cu ultima sa studentă Elena Teterina.