Rector al Conservatorului de Stat „Gavriil Musicescu” (din 1993 – Academia de Muzică G. Musicescu) 1984-1999
S-a născut la 6 februarie 1948 în satul Trebisăuți, raionul Briceni, Republica Moldova. A absolvit cu medalie de aur școala specială de muzică Eugen Coca (în prezent – Liceul Ciprian Porumbescu) din Chișinău (1965), continuându-și studiile la Institutul de Arte Gavriil Musicescu (în prezent – Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice) la două specialități: muzicologie și contrabas. În anul 1969 compune prima lucrare Sîrba din Trebisăuți, fantezie pentru orchestra de muzică populară. După finalizarea studiilor (1970) devine profesor la Catedra de Folclor. Încă din anii de studenție a participat la numeroase expediții folclorice în cadrul cărora a cules circa 2000 de melodii populare. Pe parcursul anilor 1970 se ocupă de prelucrarea melodiilor folclorice și compune mai multe lucrări pentru orchestra de muzică populară: Are mama opt feciori (versuri populare), Peste deal, peste câmpii (versuri de V. Romanciuc), Rapsodia Nistrului, suita Aşa-i nunta-n sat la noi. În anul 1976 piesa Sărbătoreasca îi aduce Premiul de Stat al Republicii Moldova. În anii 1976-1979 este membru al Colegiului redacțional și de repertoriu pentru dramaturgie și creații muzicale al Ministerului Culturii al Republicii Moldova. În 1977 devine membru al Uniunii Compozitorilor din Republica Moldova, iar în 1979 – Laureat al festivalului unional televizat Cântecul – 79. Între anii 1979-1984 este redactor-șef al Colegiului pentru repertoriile colectivelor artistice în cadrul Ministerului Culturii al Republicii Moldova. În 1984 este numit prim-viceministru al Ministerului Culturii, iar în scurt timp după aceasta – rector al Conservatorului de Stat Gavriil Musicescu. În același an i se conferă titlul onorific Maestru în Artă. În anul 1986 obține titlul științifico-didactic de conferențiar, în 1990 – de profesor universitar. În 1991 i s-a decernat premiul I în cadrul Concursului televizat Cântecul – 91. Din anul 1993 exercită funcția de secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO, iar din anul 2000 este şi preşedinte al Consiliului Naţional Delfic. În 1997 i se conferă titlul de doctor honoris cauza al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca (România), iar în 1998 ordinul Gloria Muncii. La 20 decembrie 2016 în semn de preţuire şi recunoaştere a meritelor culturale, didactice şi artistice, de apreciere a contribuţiei sale originale la promovarea şi sporirea prestigiului artei muzicale naţionale pe meridianele lumii dl C. Rusnac devine doctor honoris causa al AŞM. Este cetățean de onoare al mai multor localități din Republica Moldova și România.
Sub conducerea rectorului Constantin Rusnac Conservatorul de Stat G. Musicescu (din 1993 – Academia de Muzică G. Musicescu) devine un adevărat focar de creativitate și profesionalism, având un corp profesoral format din specialiști de înaltă valoare care și-au făcut studiile și și-au perfecționat măiestria la cele mai prestigioase instituții de învățământ muzical din fosta URSS. Mulți profesori și-au susținut tezele de doctorat și au obținut titluri științifico-didactice de conferențiar sau profesor universitar. Studenții Conservatorului aduc diplome și premii de la mai multe concursuri internaționale, participă la numeroase cursuri de măiestrie susținute de profesori și artiști consacrați invitați din diferite țări ale lumii. Colectivele artistice studențești – orchestra simfonică, ansamblul Violonistele Moldovei, orchestra de muzică populară, ansamblul Lady Jazz desfășoară o amplă activitate de creație susținând concerte nu doar în Moldova, ci și în alte țări. Au fost procurate câteva piane de concert, s-a consolidat baza tehnico-materială a Conservatorului, a fost modernizat planul de studii, s-au stabilit relații de colaborare cu instituții similare din România, Ucraina, Belarus ș.a.
Creația compozitorului Constantin Rusnac include lucrări în diverse genuri: Suita pentru nai, țimbal, vioară și orchestră de cameră; meditație pentru voce, clavecin și orchestră Lacrima; tablou muzical Moldova; Oda muncii pentru cor mixt și orchestră; Cantată de sărbătoare; poem vocal-simfonic Zorile; numeroase cântece și romanțe; piese pentru diferite instrumente; Steaua limbii noastre imn pe versuri de Gr. Vieru; muzică pentru spectacole dramatice Sînziana și Pepelea după V. Alecsandri, Străinul după P. Cărare, Năpasta după I. L. Caragiale, Pânze la orizont după P. Boțu, Ora dragostei după I. Vatamanu ș.a.; semnează muzică pentru filme şi scenarii pentru filmele muzicale televizate, este autor de emisiuni radio şi de televiziune.
A publicat culegerea de folclor instrumental Ca la noi în sat; două volume de Folclor din Moldova; culegeri de cântece pentru voce, pian și cor; a editat CD-ul Folclor instrumental românesc de pretutindeni care include notele a 3600 de melodii populare culese în diferite țări, cartea Acrostihuri. Portrete în timp, volumul 101 poeme.
