Rector al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice în anii 2002-2004
S-a născut la 19 ianuarie 1948 în satul Frumoasa, raionul Orhei. La vârsta de 10 ani începe să studieze clarinetul la şcoala muzicală. Își face studiile la Şcoala Specială de Muzică Eugen Coca și la Institutul de Arte Gavriil Musicescu în clasa renumitului clarinetist și profesor Evghenii Verbeţchi (1970). Și-a început activitatea în calitate de director al Şcolii de Muzică din oraşul Ungheni. Timp de 12 ani (1967–1979) activează în cadrul Comitetului de Stat pentru Radiodifuziune și Televiziune al RSSM în calitate de redactor, redactor superior, redactor-șef adjunct, redactor-șef al redacțiilor literar-muzicale și muzicale. O preocupare permanentă a sa a fost promovarea pe postul național de radio a creației muzicale a tinerilor compozitori autohtoni: Tudor Chiriac, Ion Macovei, Gheorghe Mustea, Constantin Rusnac, Pavel Rusu, Vitalie Verhola ș.a.
A evoluat ca interpret (clarinetist) în fața spectatorilor din Republica Moldova, Australia, Estonia, Germania, România, Rusia.
În perioada 1979-1981 își continuă studiile la Facultatea de Jurnalism a Școlii Superioare de Partid din Leningrad.
În 1981 este numit director al Teatrului Moldovenesc de Operă şi Balet demarând împreună cu dirijorul Alexandru Samoilă și regizorul Eugen Platon o etapă nouă în dezvoltarea operei moldoveneşti, etapă soldată cu acordarea în anul 1983 titlului de Teatru academic. În această perioadă au fost realizate numeroase premiere din clasica universală, au fost montate baletele Luceafărul de E. Doga, Antoniu și Cleopatra de E. Lazarev ș.a.
În 1984 Aurelian Dănilă este numit viceministru la Ministerul Culturii al RSSM, iar în 1988 – ataşat cultural al Ambasadei URSS în România.
După destrămarea URSS, în anul 1991 A. Dănilă devine primul ambasador plenipotenţiar al Moldovei în România. Pasionat de istoria operei naționale, chiar și în misiunile diplomatice continuă studiile începute în perioada când era director al Teatrului de Operă. Având acces la arhivele din România cercetează documentele referitoare la arta muzicală basarabeană din perioada interbelică și pe baza lor își elaborează teza de doctorat (1994) și publică prima monografie Opera basarabeană (1995). În anii 1994-1995 este ambasador al Republicii Moldova în Austria. După doi ani de activitate în calitate de prim-viceministru în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (1995-1997) devine ambasador al Moldovei în Germania, Danemarca și Suedia.
În august 2002 este numit rector al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (2002-2004). În 2005 A. Dănilă a devenit laureat al Premiului Naţional în domeniul literaturii şi artei.
În perioada 2005-2009 este preşedinte al Uniunii Teatrale din Moldova, iar între 2012-2017 – preşedinte al Uniunii Muzicienilor din Moldova. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, al Uniunii Jurnaliștilor și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
În 2009 susține teza de doctor habilitat în studiul artelor cu tema Apariţia şi evoluţia teatrului de operă în Moldova. Interpreţi şi spectacole 1918-2000. În anul 2011 i se conferă titlul onorific Maestru în Artă, iar în 2013 obține titlul științifico-didactic de profesor universitar și este distins cu Ordinul de Onoare al Republicii Moldova.
Din 2010 până în prezent este președintele Comitetului Internațional Delphic. În același an (2010) este ales director al Institutului Patrimoniul cultural al AȘM, ulterior coordonator al Secției Științe Umanistice și Arte (2013–2015), membru al Adunării Generale a Secției Științe Umanistice și Arte, membru al Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică, membru al Asambleei Academiei de Științe a Moldovei (2012–prezent).
Principalele publicații:
Opera basarabeană (1995)
Maria Cebotari în amintiri, cronici și imagini (1999)
În dialog cu dirijorul A. Samoilă (2001)
Lilia Amarfi – regina operetei (2002)
Opera din Chișinău. Privire retrospectivă (2005)
Maria Bieșu. Scena, Opera – Dragostea mea (2005)
Teatrul Național de Operă și Balet 50 (coautor Elfrida Coroliova, 2007)
Valentina Saviţkaia (coautor Galina Cociarova, 2008)
Опера Молдовы. ХХ век (2009)
Opera moldovenească: Interpreți, roluri, spectacole. Ediție enciclopedică (2013)
O viaţă dedicată operei – Mihail Muntean (coautor G.Cocearova, 2014)
Maria Cebotari – Stea rătăcitoare. Блуждающая звезда (2015)
Artiști notorii ai scenei lirice naționale: soprana Anastasia Dicescu (coautor V. Ghilaș, 2018)
Scrieri despre operă. Articole, interviuri. Lexicon (2020)
